Rasplata invidiei

In gradina unui intelept, traia odată un paun splendid. Creatura ii facea o deosebita placere gradinarului, care avea grija de el cu devotiune. Plin de lacomie, un vecin obisnuia sa se uite peste gard si nu putea sa suporte faptul ca cineva avea un paun mai frumos decat el. In invidia lui, arunca cu pietre in paun. Gradinarul se intampla sa vada asta si îl infurie. Dar gandul la paun nu-i dadea pace vecinului. Dupa o vreme, incepu sa il maguleasca pe gradinar, intrebandu-l daca nu putea avea macar paunita-pui. Gradinarul refuza categoric. In cele din urma, vecinul merse plin de respect la stapanul intelept al casei si il intreba daca nu putea primi macar un ou de paun. Voia sa-l puna sub o gaina si sa o lase sa il clocească. Inteleptul ii porunci gradinarului sa ii dea vecinului un ou din cuibul paunului. Gradinarul facu asa cum i se spusese. Dupa un timp, vecinul veni si se planse inteleptului: „Ceva nu e in regula cu oul. Puicutele mele au stat pe el saptamani intregi. Dar nici un paun nu vrea sa iese din el.” Apoi se intoarse manios acasa. Inteleptul isi chema gradinarul: „I-ai dat vecinului un ou. De ce nu iese paunul din el? Gradinarul raspunse : „Am fiert oul mai intai.” Inteleptul se uita la el cu uluire. Apoi gradinarul spuse cu un ton de aparare : „Mi-ai spus sa ii dau un ou de paun. Dar n-ai spus daca trebuie sa-l gatesc sau nu…”