Camila perfectă

Cu ani in urma, patru discipoli au calatorit prin desertul Kawir cu o caravana. Seara se strângeau in jurul focului si discutau despre ce au invatat si ce au facut. Toti aveau o admiratie deplina pentru camile. Erau uimiti de linistea lor, admirau forta lor si gaseau rabdarea lor modesta, aproape de neinteles!

„Noi suntem maestrii condeiului„, a spus unul. „Haideti sa descriem sau sa desenam acest animal, in asa fel incât sa pretuim si sa onoram camila.”

Zis si facut. A luat o rola de pergament si a intrat intr-un cort luminat de o lampa cu ulei. Dupa câteva minute, el a iesit si a aratat lucrarea sa celor trei prieteni. Desenase o camila care tocmai se ridica dupa ce se odihnise. Camila era atât de bine desenata, incât ai fi crezut ca era vie!

Atunci urmatorul barbat a intrat in cort. Curând a iesit si el. Facuse o scurta infatisare a avantajelor pe care camila le aduce pentru o caravana.

Al treilea a scris un poem incântator!

In cele din urma, al patrulea barbat a intrat in cort si le-a interzis celorlalti sa-l deranjeze. Câteva ore mai târziu, focul s-a stins. Ceilalti adormisera deja. Din cortul intunecat inca se auzea scârtâitul si cântecul monoton al penitei.

Urmatoarea zi, cei trei l-au asteptat zadarnic pe colegul lor, la fel si a treia zi. Precum stânca ce s-a inchis in spatele lui Aladin, cortul era inchis celor patru discipoli.

In sfârsit, in cea de-a cincea zi, intrarea cortului s-a deschis si cel mai silitor dintre cei mai silitori a pasit afara, mort de oboseala, cu ochii incercanati si obrajii supti. Barba ii era nerasa.Cu pasi obositi si cu o privire ca si cum ar fi mâncat lamâi verzi, s-a apropiat de ceilalti si a aruncat pe covor o legatura de pergamente. Pe fata primei role, scrisese cu litere mari:

„Camila perfecta sau cum ar trebui sa fie o camila…….”

Morala:

Nu mai astepta Camila perfecta! Eu am asteptat-o si am lasat sa treaca pe langa mine oportunități importante.